Cu ce ne-am ales după alegeri?


Alegerile locale s-au încheiat odată cu votul de duminică, prin urmare se cuvine să facem câteva considerații tehnice și să tragem câteva concluzii pe baza cifrelor finale.

  • Prezența la vot a fost de 44.93%, adică au votat un număr de 3388 de cetățeni din totalul de 7539 înscriși pe listă. Prin urmare mai mult de jumătate dintre votanți nu au avut nicio opțiune, niciunul dintre candidații la fotoliul de primar, sau la cel de consilier local nu a avut argumentele necesare pentru a-i convinge că merită sa fie votați, deși am fost martorii unei campanii electorale mai îndârjite decât oricând.
  • PNL și Mircea Moroșan obțin din nou un scor bun, nu în procentul de acum patru ani, dar suficient cât să se poată declara din nou câștigatori  clari ai acestor alegeri. Cel putin două motive ar fi de evidențiat în acest sens: motorul reprezentant de primarul în funcție Mircea Moroșan, care a reușit să convingă din nou electoratul și pe de altă parte trendul ascendent al partidului la nivelul județului și nu numai.
  • Cei doi candidați ale principalelor două partide (PNL și PSD), respectiv Mircea Moroșan și Sabin Demea au obținut un scor aproape dublu față de ceea ce oamenii au votat pentru listele de consilieri ale celor doua partide, ambii trăgând practic lista după ei. Unul dintre motive poate fi polarizarea campaniei strict pe cei doi candidați. Pe de altă parte niciun consilier de la niciun partid nu și-a făcut campanile în nume propiu, cel mult s-au aliniat în spatele candidaților la primărie, iar vocile din rândul candidaților la Consiliul Local au fost puține și disparate. Un alt motiv ar putea fi faptul că listele au fost neconvingătoare, pe alocuri pigmentate cu personaje controversate, propuse din diverse rațiuni de către partide.
  • Singurul candidat care a luat voturi aproximativ egale cu cele ale consilierilor propuși de către cele două partide din alianță este Marius Ciota, un scor mic pentru un partid atat de ambițios, cumva în nota Alianței USR-Plus la nivelul județului Cluj. Un motiv pentru scorul mititel (309 voturi, 9,45%) poate fi și lipsa sa aproape totală din dezbaterea politică în campanie, fapt ce a dus la incapacitatea de a mobiliza electoratul tânăr la vot. În câteva mesaje mobilizatoare nici măcar candidați considerați retrograzi nu mai cred azi că le-ar pot aduce voturi.
  • Principalii perdați ai acestor alegeri sunt fără îndoială reprezentanții comunității maghiare care în mod surprinzător pierd doi consilieri, UDMR obtinând  561 voturi(17,55%), aproape jumătate raportat la populația maghiară din oraș. Acest lucru se explică prin faptul că Partidul Popular Maghiar din Transilvania n-a reusit să convingă de aceasta dată, obținând un procent de 3,19% cu 102 voturi, situându-se sub pragul electoral de 5%, voturile respective mergând prin redistribuire la celealalte partide care au reușit reprezentarea.
  • Un consilier independent Horia-Dorin Matiș obține un nou mandat cu cele 261 de voturi pe care le-a adunat. Ar fi de remarcat faptul că a “batut” nu mai puțin de patru partide făcându-și astfel loc în noul Consiliu Local.
  • 191 de personae și-au anulat votul, aceștia nefiind convinși de oferta electorală a partidelor sau candidaților.

Un plus al acestor alegeri l-am remarcat ca fiind campania electorala vie, care deși centrată pe principalii doi combatanți, a scos la lumină faptul că   există totuși în rândul cetățenilor  un spirit civic care ar putea să rămână activ în continuare, fapt care ar fi in măsură să pună presiune pe administrația 2020-2024.

By continuing to use the site, you agree to the use of cookies. more information

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close