Într-o lume în continuă schimbare, în care tehnologia și modernitatea par să șteargă urmele trecutului, în satul Bologa din comuna Poieni, județul Cluj, o familie a ales să păstreze vie o poveste de suflet, transmisă din generație în generație: Moara de apă, Vâltoarea și Muzeul Morii din Bologa.
Mihaela Potra, în vârstă de 48 de ani, este păstrătoarea acestei moșteniri neprețuite, care se întinde pe parcursul a peste șase generații. „În vremea copilăriei mele, moara mergea zi și noapte. Era singura moară din sat și din împrejurimi. Îmi amintesc cum venea lumea cu căruțele, stăteau la rând de noaptea”, povestește ea, evocând cu emoție o vreme în care viața gravita în jurul acestui loc.
Deși, odinioară, satul avea mai multe mori, în amintirea Mihaelei doar această moară a rămas vie. „Bunicul îmi zicea că au fost mai multe mori în sat, dar eu nu am prins funcționale niciuna.”
Un nou început în casa părintească
Când Mihaela și soțul ei au decis să rămână în casa părintească, au ales să îmbine confortul vieții moderne cu respectul față de trecut. Nu s-au gândit niciodată să renunțe la moară sau la vâltoare, chiar dacă, treptat, acestea și-au pierdut utilitatea. Moara era folosită pentru măcinatul cerealelor, iar vâltoarea, pentru spălatul rufelor, covoarelor și, mai ales, a țolurilor din lână.
„Țolurile se puneau la învălit. După ce se țeseau la război, erau destul de dure. Se lăsau în vâltoare o zi și o noapte, sau chiar două zile, în funcție de calitatea lânii, până deveneau pufoase”, explică Mihaela.
O idee născută din nostalgie: Muzeul Morii
Moara nu a mai fost folosită de aproximativ 12 ani, iar spațiul devenise trist și părăsit. Așa a apărut, spontan, ideea unui muzeu. În urmă cu patru ani, Mihaela a început să adune obiecte vechi, majoritatea provenind chiar din gospodăria proprie.
„În urmă cu 20-30 de ani îi spuneam mamei să le arunce, că nu-mi mai trebuiesc. Acum mă bucur enorm că le-a păstrat.” Pe lângă obiectele personale, a primit donații de la rude, prieteni și localnici. Mulți au simțit că, prin acest gest, dau un sens mai profund lucrurilor de odinioară.
Muzeul Morii din Bologa a devenit, astfel, un loc al memoriei vii, un spațiu care dăinuie dincolo de timp. „Simt că i-am dat viață acelui spațiu. E o întoarcere în timp, o aducere aminte de vremurile mai simple, mai sincere, de altădată.”
Din suflet de familie, în inima comunității
Astăzi, ceea ce a început ca o inițiativă personală s-a transformat într-un obiectiv turistic căutat, un reper cultural și afectiv în comuna Poieni. Vizitatorii vin nu doar pentru a vedea moara sau obiectele expuse, ci pentru a simți autenticitatea unui loc în care timpul pare că a stat în loc, în cel mai frumos mod posibil.
„Nu mi-aș fi imaginat vreodată că această locație va deveni un obiectiv turistic atât de important. Noi am vrut doar să păstrăm totul pentru noi, pentru familie. Faptul că pot împărtăși povestea noastră cu atâta lume îmi dă cea mai mare bucurie și cea mai mare satisfacție sufletească.”
Moara de apă, Vâltoarea și Muzeul Morii din Bologa nu sunt doar un patrimoniu de familie, ci o comoară a comunității. O dovadă vie că trecutul, atunci când este păstrat cu dragoste, poate deveni puntea spre un viitor mai autentic și mai conștient de rădăcini.