Inima este cel mai important muşchi din corp, iar aorta inimii este cel mai mare vas de sânge din organism şi, uneori, pereţii ei se slăbesc şi se bombează. Această stare poate cauza fisuri care duc la curgerea sângelui în interiorul corpului şi este descrisă ca fiind un anevrism de aortă.
Unele anevrisme sunt soldate cu scurgeri de sânge, altele nu. De asemenea, unele forţează fluxul de sânge din organe şi ţesuturi şi pot cauza atacuri de cord, leziuni renale, accidente vascular cerebrale sau chiar decese. În funcţie de locaţia unde se produce, un anevrism de aortă poate fi toracic, când este localizat în piept, sau abdominal când este localizat în abdomen.
Anevrism de aortă toracic
Cauzele acestui tip de anevrism de aortă sunt de cele mai multe ori ereditare, iar condiţiile care pot afecta aorta sunt native şi includ valva aortică bicuspida, sindromul Marfan sau sindromul Loeys-Dietz.
Alte cauze pot fi tensiunea arterială crescută, infecţiile, ateroscleroza, colesterolul crescut sau leziunile traumatice bruşte. Deseori simptomele nu apar decât dacă situaţia se agravează şi includ dureri în piept sau de spate, dificultate la înghiţire sau la respirat, tuse sau răguşeala.
Diagnosticare şi tratament
Diagnosticarea unui anevrism de aortă toracic se poate realiza prin radiografii, ecocardiograme, scanare CT sau ultrasunete. De asemenea, pentru a putea evalua creşterea, va fi monitorizat anual.
Anumite examinări de rutină specifice afecţiunilor genetice pot ajuta medicul să stabilească riscurile unui anevrism de aorta toracic şi, dacă acesta există, el poate prescrie un tratament medicamentos pentru reducerea colesterolului sau a tensiunii arteriale.
În situaţiile în care anevrismul de aortă toracic creşte în dimensiune şi devine o problemă majoră, este posibil ca pacientul să aibă nevoi de o intervenţie chirurgicală. Medicul înlocuieşte secţiunea deteriorată a aortei cu o grefă care întăreşte secţiunea de aortă.
Anevrism de aortă abdominal
Este localizat în porţiunea de aortă care trece prin abdomen. De obicei, nu există semne că ceva nu este în neregulă, dar pot fi resimţite durerile de spate, o durere profundă în partea laterală a abdomenului sau o senzaţie de pulsare lângă buric.
Dacă anevrismul se rupe, persoana va resimţi o stare de rău la stomac şi dureri intense în spate şi în abdomen. De asemenea, sunt posibile vărsăturile, ameţelile şi transpiraţia abundentă.
Cauze
Nu se cunosc cauzele exacte ale anevrismului de aortă abdominală, dar sunt câţiva factori despre care se bănuieşte că ar avea un rol şi anume ateroscleroza, fumatul, tensiunea arterială crescută sau predispoziţia genetică.
De asemenea, medicii cred că riscurile cresc în cazul infecţiilor sau atunci când vasele de sânge sunt inflamate. Când medicul pune diagnosticul de anevrism abdominal pot fi prezente şi cheagurile de sânge mici care, dacă se rup, se vor scurge către picioare sau rinichi.
Diagnosticare şi tratament
Diagnosticarea acestui tip de anevrism se poate face în timpul unui examen de rutină. Dacă are bănuieli, în special în cazul bărbaţilor trecuţi de 65 de ani fumători, medicul poate sugera un screening cu ultrasunete.
În cazul în care a depistat o umflătură, dar aceasta este mică, va dori să o monitorizeze astfel încât să să asigure că nu creşte în dimensiuni şi că nu va deveni în viitor o problemă majoră.
Însă, dacă anevrismul este mare, este posibil să recomande o intervenţie chirurgicală sau o procedură de stentare.
Tratament medicamentos pentru anevrism aortic
Tratamentul unui anevrism aortic abdominal sau toracic depinde de dimensiunile acestuia. Dacă are sub 5 cm, medicul va încerca să scadă tensiunea arterială şi să relaxeze vasele de sânge cu medicamente beta-blocante şi blocante ale canalelor de calciu. Astfel, sunt reduse considerabil şansele ca anevrismul să se rupă sau să se spargă.
Medicul va continua monitorizarea regulată pentru a vedea dacă anevrismul scade sau creşte şi va sugera ridicarea de greutăţi care poate pune presiune asupra aortei.
Tratament chirurgical pentru anevrism aortic
Dacă anevrismul continuă să crească şi deja sunt prezente simptome precum durerea în piept, de spate sau de maxilar, medicul poate recomanda intervenţia chirurgicală pentru a elimina anevrismul. Cea mai frecventă intervenţie de acest tip este repararea abdominală sau toracică deschisă în care medicul deschide pieptul său abdomenul, îndepărtează zona de aortă umflată şi o înlocuieşte cu un tub textil numit grefă.
O procedură mai nouă şi, totodată, mai puţin invazivă, este reparaţia endovasculară care implică ghidarea unui dispozitiv numit grefă de sten prin zona inghinală către anevrism. Medicul plasează grefa de sten în interiorul aortei, reducând astfel presiunea pe pereţii slăbiţi ai arterei.
Tipul de intervenţie este condiţionat de starea generală de sănătate a pacientului, dar şi de locaţia anevrismului. Pacientul ar trebui să îşi poată relua activităţile normale la în maximum şase săptămâni după intervenţie.
Dacă anevrismul este mic, este posibil ca simpla schimbare a stilului de viaţă şi monitorizarea regulată să fie de ajuns. Medicul va recomanda renunţarea la fumat, schimbarea dietei, evitarea activităţilor solicitante şi reducerea ştersului.