482 de imigranti au traversat, in ultima luna si jumatate, Marea Neagra, ajungand pe tarmul romanesc. In spatiul public romanesc, unii vorbesc despre un fenomen deja.
Pe mare, primii au venit la sfarsitul lunii august si erau 69. Spuneau ca sunt irakieni. I-au adus, inghesuiti intr-o barca mica, un bulgar si un cipriot. Le-au trebuit doua zile sa traverseze Marea Neagra, din Turcia pana la Mangalia.
Dupa ei au mai venit si altii. In cea mai recenta dintre barcile interceptate de la inceputul lunii august pana acum erau in jur de 150. Mai mult de o treime dintre ei copii. Cele trei calauze, un turc, un irakian si un iranian, au inghesuit insa cat s-a putut in ambarcatiunea de agrement gandita pentru o capacitate de maxim 40 de pasageri.
In noaptea in care au intrat in vizorul politistilor romani de frontiera, la limita apelor teritoriale ale Romaniei, Marea Neagra avea spume si valuri-berbeci, de peste patru metri. Pentru suprapopulatele ambarcatiuni de agrement folosite de carausii de refugiati, un val ca acesta poate insemna inceputul unei tragedii.
Nici macar politistilor de frontiera, cu barcile lor de interventie, nu le-a fost usor sa ajunga la nava refugiatilor, ce plutea in deriva la cateva mile de tarm.
Dar tragedii chiar se intampla. La sfarsitul saptamanii trecute, 21 de refugiati care parasisera Turcia cu destinatia Romania au murit in Marea Neagra, alte persoane fiind date disparute, dupa ce pescadorul la bordul caruia navigau s-a scufundat, la circa 120 de kilometri nord, in dreptul statiunii Kefken. titreaza ziare.com
Refugiatii interceptati la granitele Romaniei sunt trimisi, dupa doua zile in centrele de triere, intr-unul din cele sase camine pentru solicitantii de azil sau in centrele de cazare “a strainilor luati in custodie publica pana la indepartarea lor”, cum se numeste procedura in termenii oficiali.
Dintre cei veniti pe mare de la inceputul lunii septembrie, 96 au fost trimisi in astfel de centre de cazare.
In primele opt luni ale lui 2017, 3.000 de persoane au solicitat o forma de protectie statului roman, cei mai multi sunt din Siria si Afganistan, spun datele oficiale ale Ministerului roman de Interne. Asta în condiţiile în care în anii trecuţi erau în jur de 1.500 de solicitări pe toată durate anului.
Cu o singura luna mai devreme, presa de la Bucuresti vehicula alte cifre: 1.700 de refugiati interceptati, 1.200 de cereri de azil. Daca nu exista cumva o defectiune de comunicare, ceea ce in contextul opacitatii Inspectoratului pentru Imigrari nu ar fi o surpriza, atunci luna august singura a dublat volumul refugiatilor ajunsi la granitele Romaniei.
“Nu se poate vorbi despre un val de refugiati. Sunt doar refugiati pe valuri”, spune comisarul sef Fabian Badila, purtatorul de cuvant al Politiei romane de Frontiera.
Vara odata sfarsita, urmeaza zile mult mai agitate in larg. Acum se incearca ruta, crede fostul ministru roman de Externe Cristian Diaconescu.
Cu un coridor balcanic blocat la granita Ungariei si cu reticenta central-europeana fata de migranti, se incearca variante pana acum neexplorate, spune diplomatul, convins si el ca magnitudinea fenomenului e departe de dimensiunea celui cu care s-a confruntat, in anii trecuti, Grecia.
Pe de alta parte, potrivit cotelor impuse de Comisia Europeană, România trebuie să primească, anul acesta, aproape 2.400 de refugiaţi. Dintre aceştia, peste 600 vor fi relocaţi din Grecia, iar aproximativ o mie vor veni din centrele din Italia. Primii 15 migranţi aduşi din Grecia au sosit săptămâna aceasta în România. Cei mai mulţi sunt sirieni, palestinieni şi afgani fugiţi din Orientul Mijlociu. Ei au fost cazaţi în centrul pentru refugiaţi din Galaţi.
La Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil (CRPCSA) de la Galaţi, numărul persoanelor cazate a crescut de 6 ori, de la 69 de refugiați în 2016 la 420 în acest an. Potrivit directorului centrului, Paul Burghelea, în primele opt luni din 2017 au fost depuse 444 de cereri de azil, în condițiile în care în aceeași perioadă a anului trecut au fost 113 de astfel de cereri. Este o creștere de 4 ori a solicitărilor de azil. Cele mai multe persoane care au depus în acest an cereri de azil sunt din Irak – 213, Siria – 189 și Pakistan, 24.
„Numărul cererilor de azil înregistrate la nivelul centrului a crescut cu 331 anul acesta față de anul trecut pe fondul intensificării afluxului de imigranți înregistrat la frontiera de sud-vest, cu Serbia, precum și a intrărilor recente pe Marea Neagră”, a precizat Burghelea directorul centrului.
În prezent, gradul de ocupare în centrul de la Galați este de aproximativ 85%, din totalul de 210 locuri fiind ocupate 191. Dintre acestea, 133 de persoane sunt solicitante de azil, 45 au statut de refugiat, iar alte 13 persoane beneficiază de protecție subsidiară. Protecția subsidiară se acordă celor care nu îndeplinesc întocmai condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat, dar în cazurile lor există motive temeinice să se creadă că vor fi expuși unui risc serios în cazul returnării în ţara de origine. Persoanele care au primit protecție subsidiară se bucură de aceleași drepturi cu refugiații.
Cert este ca subiectul “imigranti” este tinut oarecum sub pres, oficialitatile declarand in repetate randuri ca “nu este cazul sa alarmam populatia si sa actionam pompieristic”. Schimbarea rutelor grupurilor de refugiați, care încearcă să ajungă în țările din vestul Europei străbătând România, duce la o creștere rapidă a numărului de refugiați care ajung în țara noastră pe Marea Neagră sau prin Serbia și implicit apare riscul ca autoritățile să se confrunte cu o criză a refugiaților.
In acest context, in luna august toata presa clujeana si centrala scria ca exista informatii conform carora mii de imigranţi ar urma să ajungă în România după o afacere de sute de mii de euro si ca aceştia ar urma să fie aduşi la Huedin şi în judeţul Cluj.
Mai mult, se pare ca in spatele acestei povesti cu imigranti de la Huedin se afla cei de la LADO Romania filiala Cluj. Proiectul este facut pe bani europeni si finantat prin Inspectoratul de Imigrari in colaborare cu autoritatile locale.
De toata „afacerea” cu sirieni(si nu numai) adusi in judetul Cluj, in special la Huedin, se va ocupa Ana Ludusan, un personaj care prezinta acest proiect in valoare de 600.000 euro.
La acea ora, atat presedintele Consiliul Judetean Cluj, Alin Tise si primarul din Huedin sustineau ca nu au fost abordati de catre cei de la LADO Cluj.
Daca aceasta informatie ar fi adevarata, s-ar pune logic problema, unde vor fi cazati un numar atat de mare de refugiati, intr-un orasel care are in total sub 9000 de locuitori. O documentare la fata locului insa, ne-a oferit cateva surprize. Am aflat ca exista in oras cel putin 5 cladiri capabile sa ofere cateva sute de spatii de cazare. Acestea sunt tinute la “conservare” unele dintre ele fiind renovate recent, altele sunt cuprinse in proiecte de reabilitare. Si pentru ca surpriza sa fie si mai mare, cel putin una dintre aceste locatii beneficiaza chiar si de personal angajat. La intrebarea, de ce personalul trebuie sa deserveasca o unitate fara beneficiari, raspunsul a fost vag, “sunt decizii care vin de sus”. Sa fie asadar coincidente, organizare deficitara, indolenta, sau lucruri care se leaga?
Intre timp populatia orasului este ingrijorata, nimeni nu pare capabil sa ofere raspunsuri transante, iar perspectiva sosirii unui numar de refigiati cat o treime din populatia orasului, da fiori reci toturor.