„Ar fi frumos ca la împlinirea centenarului Marii Uniri din anul 1918 să avem în Huedin un monument al eroilor neamului aşa cum sunt în alte localităţi urbane.”

Credem că  istoria ne aduce aproape, prin profesorii care aleg să ne răspundă la întrebări legate de contribuția orașului nostru la realizarea Marii Uniri de la 1918.

Am stat de vorbă pe acest subiect, dar si pe altele,  cu dl. Matis Horea-Dorin  profesor de istorie, care a avut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu.

Reporter: Care a fost aportul locuitorilor din zona Huedin la realizarea Marii Uniri?

Matiş Horea-Dorin: Huedinul şi-a adus, prin cei 11 delegaţi din totalul de 1228 de delegaţi, o contribuţie importantă la realizarea Marii Uniri din anul 1918.

Reporter: Care au fost aceşti delegaţi din zona Huedin? Sunt cunoscuţi sau în ce măsură este promovată memoria lor de către autorităţi?

Matiş Horea-Dorin: Delegaţii din zona Huedinului la Marea Adunare Naţională a românilor de la Alba Iulia au fost: Iosif Costea (din partea Reuniunii Femeilor Române Greco Ortodoxe din Sebeşul Mare/Valea Drăganului), Graţian Capătă (învăţător în Molosig/Brăişoru, din partea Despărţământului „Morlaca“ al Reuniunii Învăţătorilor Greco-Catolici Români din Arhiedeceza de Alba-Iulia şi Făgăraş), Olimpiu Costea (din Văleni), Ioan Pop (protopop, din partea Protopopiatului Greco-Catolic Morlaca); din partea Cercului electoral al Huedinului au fost desemnaţi 5 delegaţi: dr. Andreiu Pop (avocat în Huedin), Simion Pop (director de bancă în Huedin), Demetriu Păltinişan (preot în Nadăşul Românesc/ Nadăşu), Traian Şuteu (învăţător în Morlaca) şi Ioan Boca („econom” în Fildu de Sus), iar din partea Despărţământului Huedin al ASTREI, au fost aleşi pentru Alba Iulia 2 delegaţi: Ioan Irimieş (preot paroh în Săcuieu) şi Aurel Munteanu (preot paroh în Sebeşul Mare/Valea Drăganului, acesta din urmă având şi calitatea de vicepreşedinte al Despărtământului). Aceşti delegaţi sunt evidenţiaţi în monografiile locale iar autorităţile le rememorează amintirea  ocazional şi în treacăt de 1 decembrie la festivitatea de depunere de coroane.

Reporter: Consideraţi că se poate face mai mult pentru cinstirea memoriei lor?

Matiş Horea-Dorin: Da. Întotdeauna se poate face mai mult. Ar merita un grup statuar şi acesta se justifică dat fiind faptul că în Huedin nu există un astfel de monument. Ar fi frumos ca la împlinirea centenarului Marii Uniri din anul 1918 să avem un astfel de monument în Huedin. Nu există un monument al eroilor neamului aşa cum sunt în alte localităţi urbane.

Reporter: Ținînd cont de faptul că sunteți și consilier local al orașului Huedin, dacă ar fi să depindă de dumneavoastră unde aţi vedea un astfel de amplasament?

Matiş Horea-Dorin: Pentru a decide o astfel de locaţie este nevoie de 2/3 din voturile consilierilor locali (10 din 15 consilieri) aşa că va fi nevoie de un consens al consilierilor locali. Personal aş opta pentru zona centrală şi anume în Piaţa Victoriei în faţă la fosta Policlinică unde momentan sunt nişte scări pe care sunt amplasate vara flori. Este un loc potrivit fiind aproape de Liceul Teoretic „Octavian Goga“ Huedin şi Biserica Ortodoxă Română Huedin I şi III.

Reporter: Cum au fost împuterniciţi aceşti reprezentanţi ai zonei Huedinului ca să voteze pentru unirea cu România?

Matiş Horea-Dorin: Aceştia au fost împuterniciţi cu „credenţionale“ şi s-au pronunţat pentru unirea Transilvaniei cu România. Demn de reţinut este faptul că Ioan Pop (protopop, preşedinte al Partidului Naţional Român din judeţul Cojocna, preşedinte al Băncii „Vlădeasa“ înfiinţată cu sprijinul său la Huedin, cel care a înfiinţat şi a condus Despărţământul Hida-Huedin şi apoi Despărţământul Huedin al Astrei) şi dr. Andreiu Pop au fost aleşi membri ai Marelui Sfat Naţional, care era organul legislativ provizoriu, cu alte cuvinte parlamentul Transilvaniei până la integrarea deplină în administraţia românească.

Reporter: Ce aţi schimba din ceremonialul organizat în data de 1 decembrie la Huedin?

Matiş Horea-Dorin: Anual se repetă acelaşi ceremonial şi este reuşit de fiecare dată. Ca profesor de istorie aş organiza manifestarea de 1 decembrie la acele monumente din Huedin care au legătură directă cu actul unirii. Mă refer la mormântul Protopopului Aurel Munteanu din incinta bisericii sau la statuia impozantă a acestuia din curtea Protopopiatului Ortodox Român Huedin deoarece acesta a fost la Alba Iulia şi a votat pentru unirea cu România. Un alt loc drag ar fi bustul poetului Octavian Goga din incinta Liceului Teoretic „Octavian Goga“ Huedin deoarece acesta a luptat pentru unire şi a făcut parte din Consiliul Dirigent care a fost un for guvernamental al Transilvaniei stabilit ca atate de către Marele Sfat Naţional (organism parlamentar al Transilvaniei până la realizarea unirii depline a acesteia cu România).

1 3

Reporter: Aveţi o abordare total diferită de cea a autorităţilor actuale cu privire la organizarea manifestărilor dedicate unirii de la 1 decembrie 1918. Credeţi că această abordare poate fi asumată în viitor?

Matiş Horea-Dorin: Ar fi frumos să se mai schimbe din când locaţia şi să nu se pună coroane de flori doar la aceleaşi monumente. Corect este ca să se depună coroane de flori şi la cei care au contribuit direct pentru unirea din anul 1918.

Multumesc frumos și mult succes în continuare!

Distribuie articolul

Leave a Comment